Mâna întinsă

Cu siguranță îi vedeți peste tot. Unii le dați, alții nu. Au mai existat de-a lungul timpului apariții în presă cum că există cerșetori care fac averi în timp ce oamenii cinstiți ai muncii 🙂 își cheltuie energia pe doi lei. Este și cazul femeii din materialul de aici. Aceasta se pare că face găleata de bani din întins mâna prin centrul vechi (în jur de 100 de lei/zi) și seara merge cu taxiul acasă pentru că este bătrână și stă departe. Tu stai să te gândești de fiecare dată când întinzi un leu cerșetorului ce va face cu el?

De fiecare dată când cineva discută despre moralitatea cerșetoriei îmi vin în minte cuvintele lui Balzac, evocate de Nicolae Steinhardt în Jurnalul Fericirii.

Credinciosul nu refuză — fiindcă nu ştie, sancta simplicitas, iată un exemplu grăitor — să dea de pomană beţivului. Milosului nu-i pasă dacă cerşetorul a vândut paltonul pe care i l-a dăruit, măcar că s-a dus cu banii de-a dreptul la cârciumă. Paltonul îl poartă Hristos.

Unii mi-au spus că aceste este un punct de vedere egoist. În fond pomana pe care o dai nu contează doar pentru sufletul amărâtului. Da, compasiunea, mila te împing să dai, dar pomana este și pentru sufletul tău, nu?

Whatever și închei cu alt exemplu, al omului care făcea curățenie la ghenele de gunoi din blocul unde am stat cu ai mei, un om simplu și amărât, despre care copiii vorbeau că ar avea video și televizor color pe vremea când eu încă mă întrebam de ce 1 și cu 1 fac 2.

Până la urmă cu ce ne deranjează că unii cerșesc sau muncesc la un nivel inferior (din punctul unuia de vedere) și fac bani din asta. Dacă ne roade invidia de ce nu ne apucăm și noi?

RATB este model

Azi este Ziua Imnului. Nu vă îngrijoraţi, nu mă dă pe alături patriotismul ci am văzut steaguri cu pletele fluturânde la oglinizile tramvaielor şi autobuzelor. Mă întreb ca de fiecare dată ce mă-sa? După ce mă trezesc din ignoranţă, ajutat fiind de google sau wikipedia sau de patrioţi realizez că, la fel cum ghiocelul cocoşat de responsabilitate ne strigă că a venit primăvara, RATB, cocoşat de călători, vesteşte de fiecare dată patriotismul sedat de preocupările pentru ţăţe, curve, gherţoi şi alte târâtoare care se încăpătânează să se agaţe de cotidian.

The Mummy: The apartment in Costeşti (2011)

Aşa ar fi putut suna continuarea trilogiei The Mummy. Drăguţe filme, mişto vremuri. Dar regizorii Stephen Somers şi Rob Cohen (a nu se confunda cu fraţii Coen, băieţi dăştepţi şi de nădejde) nu au fost suficient de inspiraţi să se gândească la aşa ceva. Însă un argeşean de-al nostru a rupt gura târgului. Şi uite aşa s-a adeverit povestea cum că fiecare mumie ascunde o avere, pentru că al nostru compatriot şi-a ţinut tatăl decedat în casă pentru a-i încasa pensia. Doamne, mare ţi-e grădina şi mult ocupă România în ea. Nu ai ce să comentezi la aşa ceva, nici logika nu te mai ajută.

Melodia celor de la B.U.G. începe să aibă sens.

Câte-un strop de mare

Mai bine zis câte-un strop de autostradă către mare. Ziua de Constanţa ne anunţă că mâine se vor inaugura 21 de kilometri din faimoasa A2 care ne poartă târtiţele la mult prea râvnita plajă. Din nou sunt uimit să văd cum aleşii noştri se laudă cu mărgele nenumărate, fără să fie în stare să şi le facă şirag la gât. Dar fiţi fără grijă, nu este un avânt muncitoresc, nu nu nuuu. Ieri tocmai ce am fost anunţaţi că termenul de finanlizare pentru întreaga A2 a fost extins până la 31 decembrie 2012 în acordul cu BEI.

De fiecare dată când ies din ţară şi conduc pe şoselele din vest, şi mulţumesc Domnului am avut ocazia să testez asfaltul autostrăzilor din mai multe, mă simt ca o maimuţă care vede prima oară o aşezare de oameni.

Emigraţi cât mai puteţi.

Toate 13’s norocoase, dar de fapt doar 3

Vasăzică ai chef de mare şi vrei la soare. Să stai ca ploşniţa şi să sfârâi ca un crenvurşt în tigaie. Dar tu ştii mai bine, mămica şi nenea doctoru’ te-au învăţat că la plajă nu se stă între 11 şi 5 şi oricum şi atunci cu cremă de plajă cu protecţie cât mai spre 50%.

Ei iată că presa nu doarme şi face recomandări. Mai exact numita Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor, care nu are nimic de-a face cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, dar care cu siguranţă poate trece drept autoritatea oficială în faţa multora, a luat 13 creme cu factor de protecţie 20 şi le-a testat. Şi ca să vezi minunea. Din toate 13, care includ brand-uri de n-a văzut (decât) Parisul, adică de-alde La Roche, Clarins, Lancaster, Eucerin, L’Oreal (ăla de îi tot spune soţiei că merită iar şi iar şi iar şi iar …) Vichy sau Garnier, s-a găsit, minune, Nivea să câştige cu 3 produse. Adică aialalţi au avut o bucată, Nivea a avut 3 şi cu toate 3 le-a rupt gura. Şi nu doar că au fost mai slabe, dar au picat testul. Hă hă, adică opusului lui Tide (dacă vă amintiţi) care trecea tot timpul testul.

Later edit: am aflat că Nivea împlineşte 125 de ani şi a vărsat căruţa de bani pe media anul ăsta.