Punctul de fierbere

De multe ori mă gândesc că uneori oamenii sunt ca niște oale sub presiune. Au acumulate o găleată de frustrări și neajunsuri care stau să explodeze. Există o supapă care mai eliberează puțină tensiune din când în când însă grosul rămâne acolo. Intersecțiile aglomerate unde tembelii ajung să se împuște grăiesc de la sine.

O situație concretă se poate spune că o avem aici.

Cred că mai toți avem momente când ne vine să spâzurăm, să spargem, să urlăm, să crăpăm, dar cumva trecem peste. Care e supapa? Ciul, goosfraba, zenul?