Sexul, ultima frontieră

De la început trebuie să ne amintim că o bună parte din tot divertismentul de doi lei de la TV este importat şi nu autohton.

Argentinienii de la omologul local al lui Dansez pentru tine, adica Bailando, au ajuns să servească sexul pe sticlă. În cadrul unei probe care se numeşte Strep Dance, care e clar că nu anunţă discursuri pe teme culturale, fetele şi băieţii îşi arată tot ce le-a lăsat natura mai ascuns pe corp. De altfel, conform google, înţeleg că fetele sunt profesioniste.

Ultima ispravă este aceasta, unde fata ne arată tot părul de pe corp.

Dacă vreţi să faceţi măsurători aveţi aici cu încetinitorul.

Citește în continuare „Sexul, ultima frontieră”

Anunțuri

Hanul Pescarilor, 100 de coco și gemetele

Ajuns în urbea orădenilor și lihnit de foame (v-am zis că mănânc mult?) merg cu grupul la o bodegă de lângă hotel, denumită Crinul Alb. Un local care s-a dovedit o frecție și pe care nu vi-l recomand prin prisma faptului că de la comandă până la servire a durat cam cât de la creștinare până la marea schismă.

După ce încep să băloșesc ceasul de somn, o luăm spre hotel. La parter dăm să ne urcăm în lift, noi fiind 5 oameni și apare o pisi cocoțată pe niște picioare de gimnastă expuse ca fetele din Amsterdam (I love that city), părul lins de placă, tenul pudrat ca scorțișoara și atitudine de „marș mă fraiere”. Se urcă în alt lift și mergem fiecare pe ritmul nostru zen.

Cobor la 4 cu colegu de suferință și tipa în fața noastră. O ia pe culoarul unde aveam și noi camera și ea înainte și noi după ea. Încă de la parter mi se aprinsese în minte imaginea inseminată de unul dintre amicii de la masă care spunea că pentru 100 de cocoșei la hotelul unde stăm ți se arată prințese de stai în limbă ca JVC în șpagat. Amu noi mergând și ea în față eram deci, iar noi ne ștergeam balele unul altuia. Și ne apropiem de cribsul nostru, 405, și duduia parchează în față la 404, ciocăne la ușă, i se deschide și se face pierdută.

Râdem, glumim și ne punem să ne culcăm (fiecare în patul lui zevzecilor). Să fi fost cam ora două trecute fix. Și colegu’ adoarme dus deja când încep să aud prepelița din camera alăturată cum își manifesta schimbul cultural cu individul care mai devreme o primise în vizuină. Și totul se întâmplă preț de câteva minute în care ea se aude rezolvată ca o ecuație cu doi necunoscuți.

Uite așa am auzit prima oară în viața mea o femeie fiind satisfăcută care să nu fi fost în aceeași încăpere cu mine.

Aviz amatorilor, la Continentalul din Oradea serviciile sunt pe pozitiv.

P.S. În Oradea se mănâncă demențial la Hanul Pescarilor. Prețuri pe măsură și mâncare de la Dumnezeu din bătătură. Musai să încercați jumările de pește și clătitele care poartă numele localului, umplute cu măr ras și scorțișoară și trase prin ciocolată. Mmmmm.